O lege bună a votului pentru românii din diaspora repară greşelile trecutului!

Cheia succesului pare a fi la românii din străinătate. Dacă analizam rezultatul celui de-al doilea tur de scrutin al ultimelor două alegeri prezidențiale, constatam ca acesta a fost decis, într-un fel sau altul, de voturile din afara țării. 

Experiența ultimilor ani ar trebui să fie un bun motiv pentru a da dezbaterilor privind votul românilor din străinătate o concluzie corectă, astfel încât regula să înlăture orice posibilă suspiciune.

Soluţiile trebuie să pornească de la câteva premise de luat în considerare:

• Românii de pretutindeni sunt cetățeni români.
• Cetățenii români au aceleași drepturi, indiferent unde locuiesc.
• Cetățenii români cu drept de vot trebuie să fie identificați, cu adresa lor stabilă sau de rezidență, cu un timp rezonabil înaintea zilei votului.

In ceea ce priveste cetatenii romani care au domiciliul in strainatate, avem insa si multe partcularitati de care trebuie sa tinem cont:

a) Domiciliile lor nu sunt, în cea mai mare parte, cunoscute autorităților române.
b) Acestia se află răspândiți pe o arie geografică extrem de întinsă, chiar în interiorul aceluiași stat.
c) Participarea lor la vot este relativ redusă în raport cu numărul lor și comparativ cu cetățenii români domiciliați în țară.
Din acest motiv, în ce privește pe cetățenii români domiciliați în străinătate trebuie să existe încă cateva premise:

• Cetățenii români cu drept de vot domiciliați în străinătate trebuie să-și anunțe într-un timp rezonabil, înaintea zilei votului, intenția de a vota și localitatea unde se vor afla în ziua votării, înclusiv în ipoteza unui tur doi (dacă e vorba de prezidențiale), alcătuindu-se, astfel, registre ale votanților domiciliați în străinătate.
• În situația în care numărul celor aflați în registrul votanților este consistent într-o anumită localitate, este obligatorie organizarea de secții de votare, proporțional cu numărul votanților anunțați.
• În situația în care numărul celor aflați în registrul votanților este consistent într-o anumită localitate, este obligatorie organizarea de secții de votare, proporțional cu numărul votanților anunțați.
• Dacă numărul votanților este redus într-o localitate, este obligatorie procedura votului prin corespondență. Acesta se va realiza astfel încât să se asigure secretul și unicitatea votului.
• Prin lege se stabilesc detaliile privind definirea timpului rezonabil, numărul maxim de votanți pentru fiecare secție și modalitatea în care se va realiza votul prin corespondență. Restul prevederilor, cele privind numirea membrilor comisiilor de votare, participarea observatorilor, numărarea voturilor etc.etc. sunt aceleași ca și pentru votul din țară.
• În ce privește votul prin corespondență, varianta utilizării sistemului informatic (internet) este exclusă în acest moment pentru că ea nu garantează unicitatea și secretul votului. Formula cea mai utilizată și de alte sisteme electorale este cea a votării prin intermediul oficiilor poștale.
• Cetățenii români cu domiciliul în țară și care se află în străinătate votează potrivit prevederilor care stabilesc existența (sau nu) a listelor suplimentare.

 În acest fel toți cetățenii români care doresc să voteze pot să o facă. Se evită cozile interminabile, suspiciunile că serviciile votează în locul nostru sau că Guvernul încurajează ori împiedică votul.